Alternativa folosirii cuvintelor interzise, pe care le întrebuințăm frecvent în limbajul uzual, sunt câteva cuvinte simple, care ne pot schimba perspectiva vieții și ne influențează pozitiv viitorul. Acesta este mesajul atelierului „Puterea cuvintelor interzise” susținut la AFI HUB PROEDUS de către doamna psiholog Valentina Geta Bratu.

Aproximativ 15 tineri liceeni, inițial destul de sceptici în privința cuvintelor intersize, au reușit ca pe parcursul a circa două ore să realizeze că aceste cuvinte ar fi bine să le elimine din limbaj sau măcar să le folosească cât mai rar. Este vorba despre cuvinte de genul „trebuie să”, „sper”, „dar”, „sărut mâna”, „nu vreau, nu pot, nu știu”. După o scurtă prezentare, doamna psiholog, care lucrează în particular și ca psihoterapeut, dar care vine ca voluntar la PROEDUS ca să îi ajute pe tineri, le-a oferit adolescenților bilețele pe care erau scrise grupurile de cuvinte enumerate mai sus. Ei au fost rugați să scrie șase mesaje, orice le trecea prin cap, legat de cuvintele alese, explicându-li-se că nicio idee nu este greșită.

Tinerii din grupul „trebuie” au scris afirmații de genul „trebuie să fiu cuminte”, „trebuie să iau note mari”, „trebuie să învăț”, „trebuie să nu fumez” etc. De ce este „trebuie” un cuvânt interzis? Explicația pertinentă a doamnei psiholog a fost că dacă cineva îți spune mereu că „trebuie să faci ceva”, înseamnă că ai în fața ta o autoritate superioară, iar instictiv apare sentimentul de revoltă. În special, părinții obișnuiesc să le spună copiilor că „trebuie” să facă ceva, de aici și frecventele dispute părinți-copii. „<<Trebuie să>> este firesc să dispară din vocabular, deoarece folosit mereu creează premiza depresiei. Cuvintele care pot înlocui această impunere obsesivă pot fi <<e firesc să>>, <<vreau să>>, <<îmi place să>>”, a explicat doamna Geta Bratu.

Dacă tinerii se vor obșnui să folosească mai puțin cuvântul „trebuie” și mai mult cuvântul „vreau”, își oferă singuri șansa să știe ori să afle adevărul și doar atunci vor fi cu adevărat liberi în gândire și în propriile acțiuni.

„Sper” diminuează șansele unei reușite

 Adolescenții din grupa „sper” doreau „să câștige la loto”, „să termine liceul”, „să călătorească mai mult”, „să se termine pandemia”, „să nu mai poarte mască” ș.a.m.d.

„Șansele sunt mai mici să poți realiza/obține ceva atunci când speri, deoarece îți asiguri cumva retragerea. De fapt, acest cuvânt rostit într-o conversație înseamnă că noi nu ne folosim toată energia pentru a rezolva ceva, în realitate nu credem cu adevărat ce spunem”, a fost deslușirea sensului mesajelor „sper” dată de către doamna psiholog. Alternativa cuvântului „sper” este cuvântul „cred”. Este foarte important să spui cuvântul „cred”, deoarece atunci când crezi cu adevărat, deci ești convins, persoana care într-adevăr crede beneficiază de toată energia pentru a realiza ceea ce își dorește. Altfel spus, cuvântul „sper” are o motivație în interiorul nostru care nu este ceea ce pare, iar cuvântul „cred” ne ajută să fim creatorii propriei noastre realități.

Toate cele de mai sus au fost doar câteva explicații oferite voluntarilor PROEDUS care au participat la acest curs, însă dacă doriți să aflați mai multe și să vă descoperiți pe voi, vă invit să vă înscrieți la atelierele doamnei Valentina Geta Bratu!

(Text și foto: Elena Boholț)